Agatha Christie este un nume, ce a făcut furori încă din secolul trecut și care dacă nu ești pasionat de lectură, cu siguranță ai auzit de Miss Marple sau de belgianul Hercule Poirot, două personaje neobișnuite, cu tabieturi bizare, dar care erau de neîntrecut în cariera de investigator.
Scriitoarea s-a născut în Marea Britanie, iar acest lucru a influențat profund și desfășurarea acțiunii din operele sale, adeseori, străduțele întunecate din Anglia ascundeau mistere adânci. Totodată, un alt aspect interesant, ce poate este cunoscut de mai puține persoane este faptul că inspirația pentru romanele sale polițiste provenea dintr-o activitate casnică, ce îi aducea constant neplăcere- spălatul vaselor. Agatha Christie este un exemplu clar că fiecare dintre noi poate folosi emoțiile, fie ele negative, fie pozitive, într-un scop creativ și constructiv. Bineînțeles, aceasta ar fi putut rămâne arțăgoasă, dar a ales să folosească aceste sentimente în crearea unui univers literar.
Portret cu Agatha Christie spre anii bătrâneții
Așadar, personajele sale notorii, Miss Marple, o doamnă în vârstă, dar perspicace, o imagine tipică a eleganței englezești și Hercule Poirot, cel care a ajuns să fie definiția metaforică a cuvântului „detectiv”, erau foarte diferiți, din multe puncte de vedere, dar aveau ceva în comun: spirit treaz. Ce înseamnă asta? Ei bine, este o trăsătură care ușor, ușor începe să se dilueze. Mulți oameni nu mai sunt atenți la lucrurile care le formează mediul din viața de zi cu zi, nu mai bagă de seamă care sunt semnalele subtile în relațiile lor interumane. Aceste două personaje, reușeau să rezolva majoritatea cazurile, printr-o simplă deducție, de cele mai multe ori, doar la nivel semiotic, din modul în care suspecții își exprimau adevăratele emoții. într-un mod inconștient, prin intermediul semnalelor propriului corp.
Poate că cel mai bine ar fi să vă prezint un mic fragment din magia scriitoarei:
„O dimineaţă de iarnă, neobişnuit de friguroasă pe aceste meleaguri siriene. Ora cinci. De-a lungul peronului gării
Alep, aştepta semnalul de plecare trenul consemnat cu litere de-o şchioapă în ghidul căilor ferate: Taurus Expres.
Garnitura era alcătuită dintr-un vagon restaurant cu bucătărie, unul de dormit şi două vagoane de cursă.
Pe peron, în dreptul uşii vagonului de dormit, doi bărbaţi stăteau de vorbă: un tânăr locotenent francez în uniformă
strălucitoare, şi un omuleţ, încotoşmănat până la urechi, din care nu se vedeau decât vârful roşu al nasului şi mustaţa
răsucită în sus. În ciuda gerului năpraznic, locotenentul Dubosc îşi făcea cu bărbăţie datoria de gazdă. Îl însoţise la gară pe distinsul oaspete şi acum se întreţinea cu el. Fraze amabile, într-o franceză aleasă, îşi luau zborul de pe buzele sale. Nu, nu ştiuse despre ce era vorba. Auzise numai nişte zvonuri, cu totul obişnuite în astfel de cazuri. Generalul, generalul său, îşi pierdea pe zi ce trecea răbdarea. Şi, deodată, a picat acest belgian, venind din Anglia după cât se pare. A mai trecut o săptămână, o săptămână de încordare ciudată. Apoi s-au întâmplat anumite lucruri: un eminent ofiţer s-a sinucis, un altul a demisionat, figurile îngrijorate s-au destins ca prin farmec, iar cele câteva măsuri militare de precauţie au fost anulate. ”
– Crimă din Orient Expres, Agatha Christie, pagina 4
În doar câteva fraze, autoarea reușea să captiveze publicul într-un mister captivant, aproape că era imposibil să lași cartea din mână, acesta este efectul unui adevărat scriitor. Agatha Christie a fost considerată un geniu al romanelor polițiste, ea a știut cel mai bine cum să construiască suspansul în lumea literaturii. Puțini știu, dar ea nu a scris exclusiv romane polițiste, ci și romane de dragoste, dar sub un alt nume, un pseudonim, pentru ca imaginea ei să rămână conectată cu universul palpitant pe care îl crease, dar din păcate, romanele de dragoste nu s-au bucurat de același succes.
Voi cât de bine cunoașteți Romanele Agathei Christie?
Fotografia pe care am ales-o a fost realizată în cadrul unei expoziții „Art Safari”, ce încă poate fi vizitată și merită văzută, întrucât găzduiește temporar lucrări de-a dreptul valoroase, mai ales pentru cultura națională. Am considerat această imagine relevantă, în cazul de față, întrucât este o imagine atât de sugestivă, fără să fie nevoie măcar să le cunoaștem chipurile manechinelor. Exact precum Agatha Christie creiona în operele sale, uneori este necesar doar să observi, iar ceea ce vezi, face mai mult decât o mie de cuvinte.
Vă mulțumesc pentru atenție!
