Poveștile, prin esența lor, ne fascinează prin elementele lor fantastice, ne gândim: „acest lucru nu s-ar putea întâmpla niciodată în viața reală”. Cu toate acestea, viața nu se oprește din a fi surprinzătoare, lucrurile bune, pot deveni extraordinare într-o clipă, iar situațiile neplăcute se pot transforma în adevărate catastrofe.
Poveștile întotdeauna par perfecte, personajele, mai mereu primesc tot ceea ce și-au dorit, iar orice greutate, pare ușor de învins. Viața ne învață că nu este perfectă, iar aceasta este în esență, frumusețea ei, când ai impresia că nu mai poți, tot mai poți. Soluțiile, pe care le găsim în cele mai dificile momente, devin adevărate le povești, ce merită amintite și păstrate în lăuntrul nostru.
„Viața este ca mersul pe bicicletă. Ca să îți menții echilibrul, trebuie să continui să te miști.”- Albert Einstein.
Cu alte cuvinte, povestea este despre a continua, despre a te mișca, altfel firul narativ al vieții tale se încheie pe nerăsuflate. De multe ori, este ușor să împietrești în fața greutăților, dar cum rămâne cu momentul în care îți dai seama că le poți ține piept? Ce poveste minunată este scrisă în acel moment!
Prin urmare, nu este nimic mai frumos decât viața în sine, faptul că respirăm și simțim mirosurile din jur, că putem oferi o îmbrățișare sau că mai greșim din când în când. Viața înseamnă evoluție, iar când lucrurile par că merg prost, atunci este momentul să nu îți pierzi zâmbetul.
Vă mulțumesc pentru atenție!
