Astăzi, vom vorbi despre fericire și cum aceasta influențează calitatea scrisului. Se spune că multe dintre marile opere au apărut din suferință sau din greutăți, dar cum sunt oare cele care s-au născut din bucurie și din recunoștință? Cum este oare orice lucru din viața noastră când îl îmbrăcăm în recunoștință?
Literatura ne arată cu fericirea stă în fiecare dintre noi, dacă o lăsăm să ne cuprindă în liniște. Nimeni nu va putea avea chiar tot ce își dorește, întrucât lucrurile în viață au cursul lor, dar dacă învățăm să fie recunoscători pentru ce avem acum, trăind în prezent, departe de trecut și de viitorul care nu sunt palpabile, vom învăța să ne bucurăm de câteva note muzicale interpretate de instrumente tradiționale japoneze, de un cer într-o nuanță ceva mai roz decât de-obicei și o farfurie cu brânzeturi puturoase la care au muncit miliarde de bacterii și microorganisme, pentru a ajunge atât de ușor pe farfuriile noastre.
Nimic din lumea noastră nu este perfect și nici nu ar trebui să fie, întrucât noi nu ne-am născut pentru a fi perfecți, ci pentru a trăi, până în momentul în care suntem pregătiți să îmbrățișăm necunoscutul cu brațele larg deschise.
Cu alte cuvinte, fericirea care te face să creezi lucruri frumoase, atât în scris, cat și în viața de zi cu zi este în fiecare zi în care apuci să deschizi ochii, în fiecare floare frumos mirositoare sau gaza curioasă, ce a intrat din greșeală în casa ta și acum se chinuie cu îndârjire să străbată înălțimea periculoasă a perdelei. Am învățat ceva astăzi, adevărată bunătate se manifestă prin blândețe.
Vă mulțumesc pentru atenție!
