Astăzi, 6 decembrie, cei mici s-au bucurat de mici daruri în cizmulițele lor proaspăt lustruite, bineînțeles, dacă au fost cuminți. Tradiția de Moș Nicolae este un obicei frumos, ce încă nu a fost alterat de vremurile moderne.
În literatura, adesea ne lăsăm inspirați de oameni care au publicat la rândul lor scrieri și gânduri între filele unei cărți, ci mai puțin din figurile care au scris viața, așa cum o cunoaștem noi astăzi.
Sfântul Nicolae s-a născut în anul 270 în Turcia, iar în prezent, o parte importantă din moațele sale pot fi găsite în orașul Bari din Italia, fiind păstrate cu mare atenție încă din secolul al XI-lea. Acesta a rămas fără părinții săi încă de la o vârstă fragedă, dar și-a folosit moștenirea în acte de milostenie, ci nu în folosul personal.
Cum am ajuns să transformăm imaginea Sfântului Nicolae în ceea ce cunoaștem astăzi? Ei bine, a fost relatat că un tată foarte sărac, nu avea bani să își mărite fetele, așa că s-a gândit să le vândă, condamnându-și proprii copii către un trai îmbrăcat în suferință. Sfântul Nicolae a aruncat în timpul nopții câte o punguță cu galbeni, din milă pentru destinul necruțător al tinerelor. Mai mult decât atât, a ajutat trei persoane încarcerate pe nedrept. De aici, a apărut și scânteia pentru Moș Nicolae din zilele noastre.
Într-adevăr, Sfântul Nicolae este ocrotitorul copiilor, mângâierea bolnavilor și a tuturor celor aflați în nevoie. Așadar, astăzi, avem un exemplu de inspirație, nu doar creatoare, când vine vorba de scris, ci și umană. Într-o lume în care ura, viciile și răutatea patronează, suntem luminați să vedem o urmă de speranță în dimensiunea noastră sufletească, o viață curată, în care inima este înmuiată de bunătate pentru semeni, ci nu înghețată în propriul ego.
O parte din moaștele Sfântului Nicolae poate fi găsită acum la biserica cu același nume din zona Buzești din București. A călătorit un drum din Italia până pe meleagurile noastre.
Vă mulțumesc pentru atenție!
