Acum că sărbătorile au trecut pe nerăsuflate, m-am gândit să vă aduc în prim-plan un subiect pe care eu îl găsesc interesant și anume, influența tradițiilor asupra literaturii universale.
Fiecare țară are o serie bine definită de tradiții și obiceiuri, care o fac deosebită și recognoscibilă în fața celorlalte. Așadar, nu este de mirare faptul că scriitori au drept primă sursă de inspirație mediul din care provin și spațiul cultural în care și-au dezvoltat gândirea. Dar cum influențează acest fapt literatura universală?
Operele literare sunt precum o oglindă a sufletul scriitorului, o oglindă ce caută să reflecte chipuri similare cu al său. Oamenii se aseamănă, indiferent de locul în care provin. Cu toții avem sentimente, dorințe sau ambiții, fapt care ne apropie, dar ne și îndepărtează. O carte sau o poezie pot fi oglinzi ale culturii, oglinzi prin care redescoperim noi tradiții și reușim să deschidem ochii mai larg.
Cu alte cuvinte, tradițiile nu sunt doar parte din mediul în care ne formăm, sunt parte din noi, într-un mod mai profund decât putem percepe. În general, literatura și alte manifestări ale artei pretind prezența sufletului în fiecare componentă, deci elementul unic constă tocmai în utilizarea tradițiilor asimilate în subconștientul nostru.
Fotografia pe care am ales-o, bineînțeles, a fost inspirată de sărbătorile pascale, ce abia au trecut, dar, din punctul meu de vedere, aceste mici ouă pe care mulți dintre noi le colorăm din obișnuință, fără să ne gândim la adevărata însemnătate, sunt un simbol al esenței noastre.
Vă mulțumesc mult pentru atenție!
