Astăzi, vom discuta despre tipuri de eroi în literatură și cum aceștia, în fond, reflectă într-un mod concret portrete umane, pe care le întâlnim în viața de zi cu zi.
Încă din primii danu de școală, învățăm să deosebim eroul de antagonism, calitățile de uratele defecte, iar personajele prind, pe această cale, viața chiar sub ochii noștri. Fiecare tipologie umană regăsită în literatură se află într-o strânsă legătură cu experiența de viață a scriitorului, lucruri certe din viața autohtonă sau din rutina de zi cu zi.
Cu alte cuvinte, poate cea mai faimoasă tipologie umană, ce este surprinsă în portretele personajelor este tipul mezinului sau al învățăcelului. În multe povești sau basme, întâlnim micuțul curajos sau micuța curajoasă, ce inițial, încearcă să le demonstreze celor din jur că este suficient de matur(ă) pentru a face față oricărei provocări. De cele mai multe ori, aventura devine o călătorie inițiatică către maturizarea mult-dorită, personajele confruntându-se cu toate pericolele de care au fost avertizați de către părinții lor, dându-și seama că ar fi trebui să dea ascultare. Un caz ilustrativ în literatura română este constituit din portretul fiului de crai, Harap-Alb, antagonistul devine un rău necesar în evoluția acestuia. În viața de zi cu zi, mulți dintre cei din jur devin personajele negative în concepția noastră, dar nici nu ne-am putea imagina în câte povești suntem chiar noi personajele negative…
O altă tipologie interesantă, ce merită menționată, este cea a avarului, omul însetat de avuții materiale, care trăiește cu permanenta frică de a nu săraci, nici măcar cu un singur bănuț. Așa numiții zgârie-brânză, care preferă să trăiască în cele mai rele condiții, doar pentru a știi ca au aveți, pe care nici măcar nu le cheltuiesc vreodată, sfârșesc întotdeauna triști, singuri și înconjurați de oameni care nu știu cum să se folosească mai repede de bunurile sale, așa-numiții „vânători de moșteniri”.
Nu în ultimul rând, vom discuta despre tipologia omul- ajutor neașteptat, ce se portretizează cel mai bine la nivelul personajelor adjuvante, ce pot fi reprezentate atât de semenii noștri, cât și de necuvântătoare. Fiind ființe sociale, evoluăm în conjuncturi sociale și cu ajutorul aparențelor pe care oamenii le lasă asupra noastră. Scriitura nu face nicio diferență de la acest caz, un erou nu poate fi erou fără poporul său sau fără micile vietăți ale pădurii, care îi vin în ajutor la momentul oportun…
Voi, ce alte tipologii umane ați mai identificat? Lista este atât de lungă…
Vă mulțumesc pentru atenție!
