Franz Kafka s-a născut în 1883 în Republica Cehă și s-a stins din viață la vârsta de doar 40 de ani. În puținul timp pe care l-a avut, a devenit un reprezentant de seamă al expresionismului și al suprarealismului, reușind să modeleze realitatea în cadre ce păreau desprinse aproape dintr-un tablou, pentru a sublinia tragicul din viața de zi cu zi. Născut la 2 ani după moartea marelui scriitor Feodor Dostoievski, mulți îl consideră chiar și în ziua de astăzi, un continuator al moștenirii lăsate de cel din urmă. Amândoi au dezbătut teme ale vieții precum dragostea, abandonul, nedreptatea, dintr-o perspectivă filosofică, ce este imposibil să nu te sensibilizeze. În ziua de astăzi, trăim o mare dramă prin faptul că oamenii nu mai sunt interesați de citit, de cunoaștere, nu doar cei mici, dar din păcate și oamenii în toată firea, se limitează doar la ce au nevoie pentru locul de muncă și se bazează pe noii prieteni ChatGPT și Grok.
Pentru a înțelege mai bine stilul lui Franz Kafka, este interesant să fim expuși la câteva dintre trăirile sale:
„Crezând cu pasiune în ceva care încă nu există, îl creăm. Inexistentul este tot ceea ce nu ne-am dorit suficient.”.
„Când Gregor Samsa se trezi într-o dimineață, după o noapte de vise neliniștite, se pomeni în patul său metamorfozat într-un gândac uriaș. Zăcea întins pe spinarea sa tare, prinsă într-o carapace și, când ridica puțin capul, își vedea pântecele bombat, cafeniu, acoperit de mici platoșe dure și arcuite, peste care plapuma, gata să alunece cu totul, de-abia se mai putea ține.”.
„Poți să pierzi ceea ce iubești, dar în cele din urmă, dragostea se întoarce la tine într-un mod diferit.”.
Franz Kafka a fost mai mult decât un scriitor, motivul succesului său post-mortem a fost declanșat de faptul că prin sensibilitatea scriiturii sale a fost precum un prieten îndepărtat pentru cititorii săi, un care te înțelege, fără să te judece.
Prin urmare, cred că este important să ținem în viață amintirea scriitorilor care au fost cândva, fiindcă tot ceea ce avem astăzi a fost inspirat de ei, fără doar și poate. Dacă îi uităm, ne uităm pe noi înșine.
Vă mulțumesc pentru atenție!
