V-ați întrebat vreodată cum de scriitorii reușesc să surprindă emoțiile umane și lumea înconjurătoare cu atât de multă măiestrie? Ei bine, astăzi, vom discuta despre modul în care câțiva dintre cei mai cunoscuți scriitori au descoperit dragostea față de cuvinte prin intermediul literaturii. În prezent, cei mai mulți noi autori își configurează lucrările în format digital, pentru a se încadra în cerințele editurilor, dar pe vremuri, cât de frumos era în momentul în care un scriitor își lua condeiul uzat și călimara, se așeza la birou și fără altceva în plus, începea să scrie pe suprafața albă de hârtie… Un lucru care va deveni din ce în ce mai rar pentru generațiile viitoare.
Von începe acest articol cu scriitoare Agatha Christie, pe site se regăsește un articol mai amplu despre minunățiile pe care le-a scris, dar lucrul cel mai interesant este că inspirația pentru aceste povești polițiste elaborate venea din frustrarea pe care o resimțea în momentul în care trebuia să spele vasele sau să facă curățenie în locuința sa. Prin acest lucru ne dăm seama că orice moment pe care îl percepem drept negativ se poate transforma în ceva deosebit și creativ, întrucât noi suntem cei în control asupra acțiunilor noastre.
In continuare, aș vrea să îl aduc în atenția dumneavoastră pe scriitorul român Tudor Arghezi. Din opera sa memorialistică, aflăm că încă de la o vârstă fragedă, acesta era cu adevărat îndrăgostit de literatură, dedicându-și tot timpul cunoașterii, dar acest lucru avea să ia o întorsătură tragică pentru el. Într-una din zile, învățătorul lui Tudor Arghezi, după cum era obiceiul, a venit la casa părintească a acestuia, pentru a-i spune tatălui său că acesta suferea în secret de miopie… Din păcate, după acest moment, i-a fost interzis să mai citească, pentru a nu-și deteriora calitatea vederii și mai mult, așa că în loc de volumele valoroase ale familiei, învelite în coperți fine de piele naturală, a ajuns să citească pe ascuns orice îi pica în mână, doar ca să își mai hrănească măcar puțin setea de lectură. Ne dăm seama din acest context de un alt aspect important, ce cumva ne este repetat în mod constant, dar acesta este un exemplu concret, ci anume că oricât de multe obstacole ai avea, nu trebuie să renunți la visul tău, chiar dacă cei din jur nu te susțin. Poate dacă Tudor Arghezi s-ar fi oprit din lecturat nu am mai vorbi de el astăzi…
Ultimul și nu cel din urmă, este Stephen King. Majoritatea dintre noi cunoaștem operele sale elaborate, cu întorsătură de situație și o abordare ușor sumbră. Un aspect interesat este că scriitorul a afirmat că nu își mai aduce aminte cum a scris romanul „Cujo”. Poate părea un lucru nefiresc la o primă vedere, dar de fapt, reprezintă senat actul de scriitură sau al făuririi oricărei forme de artă. Cel care crează intră într-un soi de transă cu propriu sine, unde ideile, culorile și imaginile încep să curgă până se materializează în ceea ce vă ajunge la public. Din acest exemplu învățăm că, în momentul în care ne apucăm de un proiect, trebuie să ne dedicăm trup și suflet până la finalizarea acestuia prin auto-disciplină, răbdare și o determinare fermă.
Voi, ce exemple mai cunoașteți? Aștept răspunsurile voastre în secțiunea de comentarii.
Vă mulțumesc!
Să aveți sărbători liniștite!
